Dacă această perioadă de cursuri în care elevii stau acasă nu este tratată ca o vacanță, atunci vorbim de educație la distanță, cu două aspecte de rezolvat – comunicarea și conținutul. „Comunicarea” ar trebui să înlocuiască atât comunicarea față-în-față unidirecțională (prezentarea informației, transmiterea de sarcini de lucru) cât și o dimensiune interactivă a comunicării didactice (feedback, explicații personalizate, lucru colaborativ profesor-elev și elev-elev).

O modalitate de comunicare simplă și directă e necesară (fie și pentru un anunț sau pentru instrucțiuni de conectare la ceva pregătit), indiferent de variantele de mai jos.

A. Varianta cea mai simplă, viabilă în special la ciclul primar și în zone unde elevii nu au computer, tabletă sau smartphone (conectate), constă în utilizarea grupurilor de Whatsapp/ Facebook pentru comunicarea cu părinții elevilor. Profesorii continuă să transmită sarcini de lucru. Pentru partea de „conținut”, elevii folosesc în continuare manualele și caietele.

B. Se pot utiliza (a) instrumentele/ platformele/ aplicațiile online și (b) resursele digitale existente.
(a) Profesorul creează sarcini de lucru pentru elevi pe o aplicație online, pe modelul digitaledu.ro, pentru care utilizează orice conținut existent (filme, text, extrase/ referințe la manual) sau dezvoltă conținut nou. Aceste sarcini de lucru sunt individuale sau colaborative (la distanță).
(b) Profesorul face trimiteri la manualele digitale disponibile (www.manuale.edu.ro) și la resurse educaționale deschise (exemplu: EN: lreforschools.eun.org, globaldimension.org.uk/resources/browse/ . RO: portal.edu.ro/primar , portal.edu.ro/gimnaziu , portal.edu.ro/bacalaureat)
Ne așteptăm ca Ministerul Educației să dezvolte o pagină de suport cu instrumente și resurse recomandate, pe modelele:
https://iteach.ro/resurse/ (instrumente și aplicații)
https://rosioru.ro/resurse-educationale-deschise/ (Istorie și Franceză)

Platforma RED creată în proiectul CRED ar putea primi rapid resurse create de (colective de) profesori, pentru a fi publicate.
Ca remarcă, ar fi fost bine să avem deja funcțională Biblioteca Școlară Virtuală (după o sugestie fermă de acum 9 ani). Ar fi fost bine ca manualele digitale să fi fost mai interactive și colaborative (după sugestii din mediul academic de acum 7-8 ani).

C. O parte dintre profesori și elevii lor se pot înrola într-un sistem centralizat – probabil că Ministerul Educației va pune curând la dispoziție o platformă bazată pe Moodle și Google (cel mai probabil) care acoperă partea de „comunicare” – ar fi echivalentul virtual al sălii de clasă, depozitului de materiale didactice, canalului de comunicare, catalogului – însă nu e suficient. Pentru partea de conținut, se vor prelua parțial resursele de la B. Această variantă este dificil de implementat într-un timp atât de scurt; partea tehnică de platformă nu pune probleme majore, însă e doar începutul – ulterior, crearea de conținut adaptat și acceptarea unei astfel de soluții care nu aduce beneficii imediate învățării ar dura câteva luni. Nu aș opta pentru o soluție de criză, impusă, ci aș planifica acum o astfel de soluție pentru utilizare pe termen lung, cu o abordare de tip „captatio benevolentiae”.

Una peste alta, este o perioadă în care profesorii pot să „strângă rândurile” pentru a găsi cele mai eficiente și simple soluții. Se pot consulta în grupuri restrânse (virtuale) ale colectivului școlii. Există grupuri (naționale) de cadre didactice create pentru informare și care pot fi folosite mai mult pentru suport colegial.

Oricum, mulți dintre noi trebuie să facem un efort suplimentar pentru a căuta și a înțelege instrumente noi, pentru a căuta și a crea resurse, pentru a imagina soluții pedagogice eficiente pentru grupul nostru de elevi. Orice sugestii vin de la „centru” sau de la colegi, trebuie să le analizăm critic și să le adaptăm/ să le transpunem în situații de învățare.

Poate cea mai bună sugestie este să încercăm să nu zăpăcim elevii – dacă nu au rezolvat niciodată o sarcină (de învățare) utilizând noile tehnologii, probabil că nu li se potrivește (tuturor); dacă le dăm un link, fără sarcină structurată, precisă și cu obiectiv de învățare în spate, la un depozit de resurse educaționale și de cursuri online precum http://lreforschools.eun.org/ sau coursera.org, nu am rezolvat nimic.

* * *

Alte sugestii practice:

1. Activitate didactică curentă. Idei și exemple de activități de învățare utilizând instrumente digitale, pentru fiecare disciplină și nivel de studiu, se găsesc pe https://digitaledu.ro/activitati-de-invatare-digitala

2. Proiecte colaborative la distanță. Dacă aveți un cont eTwinning, unde sunt peste 750.000 de cadre didactice din Europa, puteți încerca să inițiați sau să vă alăturați unui proiect transnațional în care elevii din diferite țări colaborează pentru a învăța, pe orice temă doriți. Exemple de proiecte: etwinning.ro/idei-si-resurse-pentru-proiecte/

3. Dezvoltare profesională. Cursul online gratuit pentru cadre didactice „Proiectarea și desfășurarea activităților de învățare cu suport digital” este deschis, disponibil pe platforma suntprofesor.ro (iTeach.ro). Este desfășurat sub egida Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.

Cursul online gratuit „Colaborarea în clasa digitală” și cursul „Evaluarea în clasele secolului XXI” (pe aceeași platformă) vă pot oferi mai multe idei de utilizare a instrumentelor digitale și a platformelor online pentru activități de învățare atractive și eficiente.

4. Unele grupuri de pe Facebook sunt dedicate utilizării instrumentelor online și indică surse pentru resurse digitale – spre exemplu, grupul „Resurse educaționale deschise” sau „Platforme educaţionale online pentru cadre didactice” sau „Utilizarea instrumentelor web 2.0 în proiectele eTwinning”. Membrii grupului oferă suport și sugestii pentru orice întrebare.

Surse: (1) Postare FB, 9 martie

(2) Imagine: Andrea Piacquadio from Pexels
(3) Postare FB, 10 martie 
Contribuitori: Olimpius Istrate, Cătălin Radu, Doru Ștefănescu, Liviu Constandache, Radu Jugureanu